December 30, 2006
urmaream mai devreme un reportaj euronews. de mult nu am mai vazut o chestie pozitiva despre tara noastra in media internationala. televiziunea vorbea despre mentalitatea in schimbare a romanilor.
au dat ca exemplu un fermier, jurnalismul de tip nou de la “the money channel”, sau afacerile lui Radu Georgescu de la Gecad cu Microsoft.
nici un consumator de aurolac, nici un om al strazii, nici un copil orfan sau bolnav de sida… uite ca se poate. poate ca odata intrati in UE nu vom mai fi tratati ca oaia neagra. macar de catre media internationala.
1 Comment |
branding de tara |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 30, 2006
am vazut imaginile cu executia. televiziunile romanesti s-au grabit sa arate momentul in are doi indivizi mascati ii puneau streangul de git lui saddam hussein. apoi un cadru in care cadavrul fostului dictator era infasurat intr-un cearceaf. euronews a preferat sa dea stirea seaca, fara imaginile executiei (mai tarziu a difuzat si cadrele cu sfoara de git), urmate de reactii ale unor necunoscuti.
gestul a fost simbolic, dar pripit. “saddam trebuia spinzurat pina de anul nou, pentru ca altfel erau sanse mari sa nu mai fie executat niciodata.” asta era parerea generala. nimeni nu credea ca totul se va intimpla insa atit de repede. executia a fost anuntata ca un meci de fotbal oarecare si fost urmata de te imaginile “golurilor” si de reactile “suporterilor”. eu inteleg legea irakului si prevederile legate de pedeapsa capitala, dar oare nu era mai bine ca unul ca el sa stea inchis pe viata? saddam nu se considera vinovat. ca orice alt dictator de altfel, el nu-si vedea greselile.
cred ca unul ca el merita sa moara in saracie si mizerie intr-o inchisoare, sa realizeze ce rau a facut. nu, asta nu i-ar mai fi adus inapoi pe cei care au fost torturati si ucisi. mai trist e ca inainte si dupa executie activistii intr-ale drepturilor omului s-au trezit sa ceara gratierea. unde erau astia atunci cind saddam hussein isi facea de cap in irak?
la citeva ore dupa executie a aparut si o stire referitoare la alta bomba detonata in irak. era evident ca disparitia lui saddam nu va opri macelul zilnic din irak si nici americanii nu se vor retrage de acolo mai repede.
imi aduc aminte de bucuria lumii intregi atunci cind saddam a fost gasit intr-o gaura de sobolan. nu am mai avut parte de aceeasi reactie acum, la executia dictatorului. singura diferenta intre povestea cu saddam si cea a lui ceausescu este ca irakieni ajutati de americani au facut din ea un spectacol media. atit…
3 Comments |
is it just me? |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 29, 2006
ok. blogu se dezvolta si in tara noastra. oamenii care tin un blog se inmultesc ca iepurii, isi fac retele, se viziteaza si se comenteaza unii pe altii. stiu (daca ma insel astept sa ma contrazici cu argumente) ca legislatia care reglementeaza presa din romania nu are putere in blogosfera. sau nu?
cine si sub ce forma ma poate da in judecata pe mine daca postez aici? textele mele sunt indexate de google si de alte motoare de cautare la mai putin de 36 ore de la postare. asta face un simplu cautator pe google sa ma gaseasca nu dupa nume ci dupa ideile emise…
in alta ordine de idei oricine isi poate face blog cu numele altuia. hostu si domeniu este gratuit iar de postat se poate posta dintr-un internet cafe asa ca respectivu isi poate pierde urma destul de repede.
sa inteleg ca pot sa fiu chemat in instanta de oricine pt insulta sau calomnie pentru ce scriu aici? sau postarea pe blog nu se supune acelorasi reguli. calitatea mea este de jurnalist, freelancer, blogger sau ce? si pina unde poate sa ma ajunga bratul legii?
sunt intrebari legitime, zic yo si astept un comentariu sau un rapuns la ele…
1 Comment |
d-ale blogului |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 28, 2006
… iti faci bilantul pt ce a trecut si planuri pt ce urmeaza. in urma cu 9 ani am inceput sa am un alt fel de viata. de atunci am inceput sa merg tot mai sus. iar 2006 pot sa zic ca a fost mai mult decit puteam sa cer.
revelionul 2005-2006 l-am petrecut cu pasaportul in buzunar si ziceam atunci ca o sa-l umplu cu stampile. nu a trecut mult din 2006 si am si fost nevoit sa fac o plimbare la ambasada SUA. mi-au dat baietii viza si la inceput de aprilie eram in aeroportu din Miami si nu stiam ca iesirea e la etaju trei
am gasit si iesirea si drumu spre noua mea viata.
america poate fi pamintul fagaduintei pt cel care stie sa munceasca. america e si pamintu cheltuielilor si al prostiei dar si al afacerilor de succes. acolo daca ai o idee buna poti sa faci bani din ea. si contrar parerilor celor din jur, ideile bune inca nu s-au dat la popor asa ca mai poti inca sa reusesti.
am avut in opt luni ocazia sa vad orase si zone frumoase ale floridei, caraibelor, bahamasului sau mexicului. nu am regretat pasul asta.
ce-mi doresc in 2007? sunt multe si pot detalia pe privat. printre altele vreau sa ajung TOT MAI SUS…
o sa te tin la curent oricum si ai sa vezi cit de sus poti sa ajungi daca esti optimist in tot ceea ce faci 
5 Comments |
is it just me? |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 27, 2006
in state peste tot pe un’ te uiti vezi numai silicoane. femeile alea au un adevarat cult pt. silicoane. cine a fost p-acolo si a avut timp sa stea sa le observe americanilor look-ul si obiceiurile imi poate da dreptate.
fetele arata bine pina la 15-16 ani. si cind zic asta ma refer la greutate. dupa virsta asta dau de gustul hamburgerilor. (americanii maninca de mici la kfc sau la mac, dar dupa 16 ani cred ca nu le mai pasa cum arata…). nu stiu ce spun statisticile, dar cred ca media de greutate a fetelor de 18 ani este de cel putin 75 kg. si asta e mult! dar sa nu deviez…
dupa o tinerete traita in felul asta cred ca fetele incep sa fie constiente de imaginea lor si pe la 28 ani le vine ideea operatiilor estetice. nu, nu slabitu sau mersu la sala de sport este solutia ci…bisturiul. incep cu liposuctia, urmata la scurt timp de o ridicare de sini si cel mai probabil o pereche de silicoane.
cit am fost in florida, in bahamas, sau in caraibe am avut ocazia sa le vad in special la plaja. americanii sunt pudici. mai sunt si ideile legate de soarele care da cancer de piele si cancer la sani asa ca nu ai sa vezi reprezentantele sexului frumos facind plaja topless.
in schimb, mai toate cele care depasesc o anumita virsta au sinii “lucrati”. nu stiu cit costa o operatie de genu pt ca nu m-a pasionat subiectul, dar cred ca nici un pret nu e prea mare pt o pereche de good lookin’ boobs…
trist este ca aspectul general nu conteaza pt ele. doar partea aia a corpului tre sa arate bine… si cu toate silicoanele, daca ai 95 kile sau daca ai 65 ani… sa ma ierte d-zeu…
si mai trist este ca barbatilor americani nu le pasa… (asta poate si pentru ca si ei sunt cleintii fast-food-urilor inca din frageda pruncie…)
1 Comment |
is it just me? |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 26, 2006
aveam incredere in bancile romanesti. cel putin in cele citeva care s-au trezit mai devreme si ofereau servicii peste medie. mi-am pierdut acum increderea si o sa ma intelegi…
povestea e simpla. imi expira cardul de la BRD in aprilie 2007. pt ca mai am putin si plec din tara am preferat sa-mi las toate cele rezolvate asa ca am fost la banca in cauza sa-mi reinoiesc bucata de plastic. am ales tot BRD din 2 motive: pe de o parte in contul respectiv imi mai intra bani din diverse surse si pe de alta parte am deja card Visa la Bank of America si ma ajuta in tot ceea am nevoie (cind vine vorba de cumparaturi online si la pos).
am ajuns in Constanta, la agentia Soveja a BRD si am explicat angajatului povesea cu cardu. toate bune si frumoase. in maxim 10 zile urma sa-mi iau cardu cel nou. am asteptat 2 saptamani dupa care am primit un card care expira tot in aprilie 2007!!! angajatu cu pricina nu stie de ce. si nici nu pare sa-i pese. mai mult decit atit, BRD m-a taxat pt operatiunea asta desi nu au facut nimik! aaa, asta ca sa nu mai amintesc de alte bube ale bancii in cauza: cardurile BRD se emit numai pentru 2 ani, exista comision de interogare sold, comision de administrare cont etc… hotie pe fatza! yo inc amai astept sa-mi returneze comisionu si sa-mi emita noul card asa cum am cerut.
ca sa vezi ce inseamna banca serioasa o sa-ti dau un mic exemplu. in urma cu o luna am fost la o agentie din Florida, USA a Bank of America. vroiam sa-mi reemita cardul si sa-mi puna si o poza pe el pt. o securitate mai mare. nu de alta da mai tin si acolo bani din cind in cind si nu vreau sa am probleme. B. of A. mi-a inlocuit cardu tot in doua saptamani, dar mi-a dat 4 carduri, in loc de unul. GRATIS! (in semn de respect ca i-am ales pe ei). in plus, la B of A nu am comision de administrare al contului si nu sunt taxat cind verific soldu. printre alte maruntisuri…
poate de aia astept 2007. odata cu 1 ianuarie vom putea sa ne alegem alte banci din europa. iar cele din Romania, care nu merita nici atentia, nici banii nostri… sa dea faliment!
4 Comments |
branding de tara, is it just me? |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 26, 2006
cum putem sa mancam atit de mult? pastele si craciunul au devenit sarbatori ale mancatului mult. ne intrecem unii cu altii in concursuri de bagat la ghiozdan.
si numai mancaruri grele. porcu e nelispsit de craciun. stiu ca pe vremuri (de fapt inca si acum) masa de craciun cu tot ceea ce inseamna ea, de la fripturi si carnati la cozonacul cald, era rasplata celui care tinea post. dupa ce te curatai trupeste prin 40 zile de mestecat fasole cirnati si muraturi, pomana porcului nu mai cadea greu la stomac.
o fi americanu cu hamburgeru in buzunar tot timpu, da nici noi nu suntem mai prejos. friptura grasa la cuptor, prajituri cu crema udate din belsug cu alcool sau sucuri de… chimicale sunt pe meniul acestor zile. pe 24 decembrie le pregatesti deci le mai si gusti. urmeaza doua zile in care le maninci. pe 27 este sf. stefan asa ca nu se opreste petrecerea. incepi apoi pregatirile de revelion. mai e un sfintu ion si tot asa o duci vreo doua saptamani.
nu e de mirare ca farmaciile sunt deschise non-stop. pai cred si yo ca au clienti destui dupa un asemnea festin.
stiind ce ma asteapta am lasat frigideu gol inainte de craciun. dupa o vizita la parinti, acum e plin de dulciuri si friptane. si yo care ziceam ca de craciunu asta o sa fiu mai moderat. nu mai vreau tentatii, da?
cel putin culinare…
2 Comments |
is it just me? |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 24, 2006
atit pentru mine, cit si pentru tine - cititorul meu - a venit mosu. macar dintr-un anumit pct de vedere. noul blog este aici si este cit se poate de functional. o interfata noua, o imagine noua si asta nu e tot!!!
mai important e ca de acum poti sa lasi comentariile tale. da, boioglu.wordpress.com nu este un mono(B)log ci un blog interactiv. comentariile vor trece printr-un filtru, adik vor fi aprobate de mine. daca opiniile nu ajuta discutia sau sunt emise de comment spammeri nu vor fi aprobate. asta e, blogu nu are nevoie de spam…
daca ai sugestii, reclamatii sau vrei sa colaboram poti sa ma contactezi pe mail la boioglu@gmail.com
in rest toate celelalte vor fi asa cum te-ai obisnuit: postarile vor aparea pe cit posibil zilnic, sau chiar de mai multe ori pe zi si in curind vei avea mai multe pagini cu noutati. nu dezvalui de pe acum surprizele…
see ya 
No Comments » |
d-ale blogului |
Permalink
Posted by adrian boioglu
December 24, 2006
asta mai lipsea acu..sa vin si yo cu colindu…dupa citi colindatori bat in fiecare zi la usa… ei, tocmai despre asta vroiam sa-ti zic azi. au luat-o razna colindatorii astia. in goana dupa bani, nu mai respecta nici macar obiceiurile intra-ale colindatului.
pai ieri de exemplu, pe la 12.00 suna cineva la usa: primiti cu colindu? pina sa zica gospodina un …”da…am de ales?”, ei au inceput deja cu “buna dimineeeaatza la mos ajuuun”. pai cum “buna dimineata” ca e ora 12 si cum “mos ajun” ca e 23 decembrie??? pai daca pe 23 veniti cu “buna dimineata” atunci pe 24 cu ce mai veniti? tot cu “buna dimineata”, au raspuns baietii in timp ce-si bagau banii in buzunar. au recunoscut totusi ca era prima familie care le deschidea usa.
yo stiam ca pe 23 stai acasa si iti pregatesti repertoriul. cel putin asa faceam eu cind eram mic. apoi pe 24 dimineata pleci prin vecini cu “buna dimineata la mos ajun”, iar seara pleci, evident, cu “buna seara la mos ajun”. in ziua de craciun mai mergeai cu steaua, capra sau ursu in functie de costumele pe care le aveai si de gasca. asta ca sa nu mai zic ca pe vremea mea colindele aveau mai multe strofe si colindatorii nu le cintau pe repede inainte. acum parca sunt in ritm de rap, mai mult vorbite decit cintate. astia nu vor decit bani. daca le dai covrigi si nuci, asa cum primeam noi cind eram mici cred ca-ti dau cu ele in cap.
ei si dupa cei doi pusti au inceput sa vina altii. de 36 ore soneria de la usa nu se mai opreste.
mai exista si o alta categorie de colindatori pentru care am tot respectu. vin in grupuri de cite cinci si pornesc in fiecare scara de bloc de la ultimul etaj in jos. se opresc la fiecare nivel si cinta cite un colind. da! altu de fiecare data. il cinta pe 3 voci si recunosti imediat cunostintele muzicale de seminar teologic si vocile de viitori preoti sau macar dascali la biserica. nu suna la usa, dar daca iti place ce auzi si vrei sa le deschizi sa le dai un ban iti multumesc si pleaca mai departe.
inchei postu aici pt ca iar suna la usa…
4 Comments |
branding de tara |
Permalink
Posted by adrian boioglu