brd vs. bank of america

December 26, 2006

aveam incredere in bancile romanesti. cel putin in cele citeva care s-au trezit mai devreme si ofereau servicii peste medie. mi-am pierdut acum increderea si o sa ma intelegi…

povestea e simpla. imi expira cardul de la BRD in aprilie 2007. pt ca mai am putin si plec din tara am preferat sa-mi las toate cele rezolvate asa ca am fost la banca in cauza sa-mi reinoiesc bucata de plastic. am ales tot BRD din 2 motive: pe de o parte in contul respectiv imi mai intra bani din diverse surse si pe de alta parte am deja card Visa la Bank of America si ma ajuta in tot ceea am nevoie (cind vine vorba de cumparaturi online si la pos). 

am ajuns in Constanta, la agentia Soveja a BRD si am explicat angajatului povesea cu cardu. toate bune si frumoase. in maxim 10 zile urma sa-mi iau cardu cel nou. am asteptat 2 saptamani dupa care am primit un card care expira tot in aprilie 2007!!! angajatu cu pricina nu stie de ce. si nici nu pare sa-i pese. mai mult decit atit, BRD m-a taxat pt operatiunea asta desi nu au facut nimik! aaa, asta ca sa nu mai amintesc de alte bube ale bancii in cauza: cardurile BRD se emit numai pentru 2 ani, exista comision de interogare sold, comision de administrare cont etc… hotie pe fatza! yo inc amai astept sa-mi returneze comisionu si sa-mi emita noul card asa cum am cerut.

ca sa vezi ce inseamna banca serioasa o sa-ti dau un mic exemplu. in urma cu o luna am fost la o agentie din Florida, USA a Bank of America. vroiam sa-mi reemita cardul si sa-mi puna si o poza pe el pt. o securitate mai mare. nu de alta da mai tin si acolo bani din cind in cind si nu vreau sa am probleme. B. of A. mi-a inlocuit cardu tot in doua saptamani, dar mi-a dat 4 carduri, in loc de unul. GRATIS! (in semn de respect ca i-am ales pe ei). in plus, la B of A nu am comision de administrare al contului si nu sunt taxat cind verific soldu. printre alte maruntisuri…

poate de aia astept 2007. odata cu 1 ianuarie vom putea sa ne alegem alte banci din europa. iar cele din Romania, care nu merita nici atentia, nici banii nostri… sa dea faliment!

Advertisements

primiti cu colindu?

December 24, 2006

asta mai lipsea acu..sa vin si yo cu colindu…dupa citi colindatori bat in fiecare zi la usa… ei, tocmai despre asta vroiam sa-ti zic azi. au luat-o razna colindatorii astia. in goana dupa bani, nu mai respecta nici macar obiceiurile intra-ale colindatului.

pai ieri de exemplu, pe la 12.00 suna cineva la usa: primiti cu colindu? pina sa zica gospodina un …”da…am de ales?”, ei au inceput deja cu “buna dimineeeaatza la mos ajuuun”. pai cum “buna dimineata” ca e ora 12 si cum “mos ajun” ca e 23 decembrie??? pai daca pe 23 veniti cu “buna dimineata” atunci pe 24 cu ce mai veniti? tot cu “buna dimineata”, au raspuns baietii in timp ce-si bagau banii in buzunar. au recunoscut totusi ca era prima familie care le deschidea usa.

yo stiam ca pe 23 stai acasa si iti pregatesti repertoriul. cel putin asa faceam eu cind eram mic. apoi pe 24 dimineata pleci prin vecini cu “buna dimineata la mos ajun”, iar seara pleci, evident, cu “buna seara la mos ajun”. in ziua de craciun mai mergeai cu steaua, capra sau ursu in functie de costumele pe care le aveai si de gasca. asta ca sa nu mai zic ca pe vremea mea colindele aveau mai multe strofe si colindatorii nu le cintau pe repede inainte. acum parca sunt in ritm de rap, mai mult vorbite decit cintate. astia nu vor decit bani. daca le dai covrigi si nuci, asa cum primeam noi cind eram mici cred ca-ti dau cu ele in cap.

ei si dupa cei doi pusti au inceput sa vina altii. de 36 ore soneria de la usa nu se mai opreste.

mai exista si o alta categorie de colindatori pentru care am tot respectu. vin in grupuri de cite cinci si pornesc in fiecare scara de bloc de la ultimul etaj in jos. se opresc la fiecare nivel si cinta cite un colind. da! altu de fiecare data. il cinta pe 3 voci si recunosti imediat cunostintele muzicale de seminar teologic si vocile de viitori preoti sau macar dascali la biserica. nu suna la usa, dar daca iti place ce auzi si vrei sa le deschizi sa le dai un ban iti multumesc si pleaca mai departe.

inchei postu aici pt ca iar suna la usa…


revolutia mea

December 22, 2006

si daca tot pomeneam de revolutie in postu de mai-nainte mi-am adus aminte cum am trait-o eu. eram destul de mic atunci (in clasa a 4-a, cam 10 ani) ca sa inteleg foarte bine ce se intimpla, dar destul de mare ca sa-mi dau seama ca ceva se intimpla.

stiu ca pe vremea aia televizorul era incuiat intr-o camera a apartamentului. da! mi-am trait copilaria departe de televizor. parintii vroiau, probabil, in felul asta sa ma faca sa am grija de teme mai intai. reuseam din cind in cind sa gasesc cheia ascunsa de maica-mea in casa si ma uitam la televizor.

in ziua aia am descuiat usa si am intrat in camera. ceea ce vedeam eu la tv era insa foarte dierit de ce eram obisnuit sa vad. am urmarit citeva ore dupa care am inchis usa pt ca se apropia ora la care veneau parintii acasa.

a doua zi la fel, dar stiu ca televizorul nostru nu avea sunet si atunci am facut prima mea improvizatie audio-video. ascultam sunet de la radio si vedeam imaginile la tv. se potrivea destul de mult emisia de la radio cu cea de la tv asa ca improvizatia a mers.

in aceeasi zi taica-meu (cadru in marina militara) a fost anuntat ca trebuie sa mearga de urgenta la unitate. eu si sor-mea am ramas incuiati in casa si nu aveam voie sa deschidem nimanui. imi aduc aminte doar de momentul in care el a plecat si noi am incuiat usa dupa el.

imaginile sunt destul de neclare, dar cred ca a doua zi mama a trebuit sa plece si ea la munca asa ca noi a trebuit sa ne mutam la verisori. o serie de cadre mi-au ramas in minte totusi. ma uitam seara la tv si am vazut cum in Bucuresti se trage. focurile e arma in care luminau noaptea le vad parca si acum. apoi a urmat momentul in care a fost anuntat pinderea lui Ceausescu. totul era pentru mine un film de actiune foarte real. stiam ca ambii parinti lucreaza in armata si oricind se poate intimpla ceva cu ei…oricum televizorul m-a ajutat sa trec peste momentele alea.

peste citiva ani am inceput sa lucrez in televiziune, iar improvizatiile de atunci au ajuns la rang de profesie bine platita (de catre o companie americana) mai tarziu…

— acest text a fost inclus in capsula timpului


d-aia e trista Romania

December 22, 2006

ma uitam pe geamul meu mare de la sufragerie. Vad de citeva zile acelasi peisaj. Frunze moarte, copaci goi, blocuri gri in jur.

In urma cu trei saptamani eram in Bahamas. Si acolo era iarna, dar iarba era verde, cerul era senin, soarele stralucea pina dupa amiaza tarziu, cei mai curajosi faceau o baie in ocean. Chiar daca afara erau doar 25 grade si apa nu era foarte calda. Nu aveai motiv sa fii trist.

Aici oamenii sunt imbracati cu haine groase, isi misca picioarele prin frunze moarte. De aia e trista Romania.

Si mai e ceva, la sfirsit de decembrie, in loc sa numaram realizarile anului si sa ne gandim la ce ne asteapta in urmatorul, noi numaram inca mortii din decembrie ‘89, vinam inca fantomele comunismului. Cred ca trebuie sa aniversam 17 ani de libertate nu 17 de ani de la arme, singe, teroristi. Cei care au murit atunci cred ca ar fi vrut sa ne aducem aminte de ei altfel si sa traim cu adevarat libertatea. Sa fim liberi in mentalitati si cu gindul la viitor. Macar acum, dupa 17 ani…


yo nu vreau starbucks

December 20, 2006

butonam telecomanda mai acu vreo 2 zile si am dat peste emisiunea matinala, “cafeaua cu sare” de la antena 3. duduia care o prezinta (al carei nume imi scapa acu) pare destul de serioasa de obicei si are pareri destul de pertinente.

ei, in dimineata cu pricina discuta cu o invitata despre marci de prestigiu si din vorba in vorba a ajuns la starbucks. reteaua de cafenele americana era in opinia doamnei cea mai tare marca inventata. atit de tare incit s-a intrebat de citva ori la rind cind va ajunge starbucks in romania. si ii tot dadea inainte cu pareri de genu cit de buna e cafeaua vinduta de firma cu pricina.

nu stiu de ce are starbucks o imagine atit de buna in romania. oare pentru ca e o marca americana? americanii nu au traditie in cafea. eventual se pricep sa vinda orice unui public neavizat, cu ajutorul unor campanii media agresive.

experientele mele legate de starbucks au fost trei la numar si toate mi-au lasat un gust amarui. nu din cauza cafelei neaparat ci din cauza produselor si a angajatilor starbucks. Cele trei cafenele, daca le pot spune asa, erau in Bahamas si aeroportul Dulles, Washington. Peste tot am gasit angajati plictisiti, neatenti cu clientu. Socul era cu atit mai mare cu cit in SUA in orice magazin ai intra, te agata angajatii inca de la primul pas. Ar fi in stare sa zica si sa faca orice numai sa le intinzi cardul de credit…

Astia de la starbucks nu numai ca nu te baga in seama, ba chiar atunci cind incerci sa afli cite ceva despre produsele lor iti rapund apatic si isi dau seama (abia atunci) ca habar nu au ce au la vanzare.

Aspectul si mai neplacut a fost legat insa de produsele Starbucks. nu sunt bautor e cafea asa ca am cerut un milkshake. am primit o chestie in care se putea distinge un fel de lapte batut amestecat cu bucati de gheata.

aaa… si ar mai fi ceva. starbucks iti ofera in majoritatea cafenelelor lor internet wireless. in bahamas cel putin, viteza era atit de mica si reteaua cadea ati de des incit nu merita sa petreci acolo prea mult timp.

si ca sa nu amintesc numai aspectele negative, la starbucks am vazut afise frumoase, decoratiuni interesante si mobilier de bun gust. doar pentru atit, insa..nu am nevoie de starbucks in romania…